Pe lângă numeroasele şi spectaculoasele chei, în judeţul Alba, mai pot fi vizitate şi alte atracţii turistice impresionante, relieful carstic al judeţului reprezentând o resursă extraordinară (chei, peşteri sau formaţiuni carstice rar întâlnite). Astfel, circuitul cheilor în judeţul Alba poate fi completat prin vizitarea altor obiective naturale de tip carstic, la fel de spectaculoase, precum Complexul Scărişoara, Gheţarul de la Vârtop sau Cetăţile Ponorului.

Complexul Scărişoara
Complexul Scărişoara include cea mai mare peşteră cu gheaţă din România: Peştera Scărişoara, ce are o lungime de 700 m şi se desfăşoară pe o diferenţă de nivel de 105 m, având 3 intrări. Intrarea principală a peşterii este situată la 1165 m altitudine, fiind una dintre puţinele peşteri cu gheaţă din lume ce se află la o altitudine atât de mică. Gheţarul are o vârstă de aproximativ 3000 de ani şi cuprinde peste 75000 m³ de gheaţă pe o grosime de circa 26 m.
Peştera este împărţită în mai multe sectoare ce au diferite denumiri: Sala Mare, Biserica (unde vizitatorul poate admira peste 100 de formaţiuni stalagmitice de gheaţă), Rezervaţia Mare şi Rezervaţia Mică (vizitarea acestora este permisă doar în scopuri ştiinţifice), apoi se coboară la punctul cel mai adânc al peşterii (105 m) numit Galeria Maxim Pop. Celelalte secţiuni ale peşterii sunt reprezentate de Catedrala şi Palatul Sânzianei.

Căi de acces: DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, din centrul comunei Gârda de Sus, urmând traseele turistice marcate

Gheţarul de la Vârtop
Situată la o altitudine de 1250 m, Peştera Gheţarul de la Vârtop, mai este cunoscută şi sub denumirea de Peştera Minunată sau Gheţarul de la Vârtop. Deşi, intrarea în peşteră era cunoscută de localnici de secole, aceasta este atestată ştiinţific abia în anul 1955, declarată monument al naturii în anul 1957 şi rezervaţie speologică din anul 1969.
Peştera are o lungime de 300 m, o intrare de 15 m lungime şi 5 m înălţime şi este alcătuită din mai multe săli: Sala Gheţarului (bloc de gheaţă de 1600 m cubi), Sala Domului (dom din montmilh, festonat cu gururi), Sala Minunilor (stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi), Sala Mare (domuri stalagmitice şi stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc şi cristale de calcit). Cercetările ştiinţifice din anul 1974 au dus la descoperirea unei noi părţi a peşterii, ce a fost numită “Sala Paşilor”, fiind descoperite aici urme pietrificate ale “Omului de Vârtop”, care, în urma cercetărilor, s-a stabilit a fi vorba despre “omul de Neanderthal”.

Căi de acces: DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni

Cetăţile Ponorului
Cetăţile Ponorului, numite şi „Everestul speologiei româneşti” este una dintre cele mai complexe zone carstice din ţară. Numele provine de la sectorul de suprafaţă al acestora ce seamănă cu o gigantică cetate de piatră.
Pentru a ajunge la Cetăţile Ponorului, localizate în platoul Padiş în Parcul Natural Apuseni, se pleacă din centrul comunei Arieşeni până în satul Cobleş, iar de acolo se urmează marcajul triunghi roşu, iar mai apoi marcajul banda roşie. Peştera are 3 portale gigantice, respectiv Dolina 1, Dolina 2, Dolina 3, intrarea în peşteră făcându-se prin Dolina 1 – un portal de 70 m înălţime şi 30 m lăţime, fiind cel mai înalt portal din România.

Căi de acces: DN 75 Ştei-Câmpeni-Turda, din centrul comunei Arieşeni, urmând traseele turistice marcate